- labilitáte
- s. f., g.-d. art. labilitäţii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
labilitate — LABILITÁTE s.f. (livr.) Însuşirea de a fi labil. ♦ (fiz.) Însuşirea unui sistem mecanic de a se afla în echilibru instabil. ♦ (biol.) Însuşirea materiei vii de a şi modifica starea de funcţie de diverşi factori. – Din fr. labilité. cf. germ. L a… … Dicționar Român
hipermetamorfoză — HIPERMETAMORFÓZĂ s. f. labilitate morbidă a atenţiei, însoţită uneori de stări de excitaţie, care se observă în psihozele organice cu tulburări de conştiinţă. (< fr. hypermétamorphose) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
inconsecvenţă — INCONSECVÉNŢĂ, inconsecvenţe, s.f. Lipsă de consecvenţă în idei sau în acţiuni; neconsecvenţă, instabilitate, inconstanţă. – Din fr. inconséquence, lat. inconsequentia. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Inconsecvenţă ≠ consecvenţă… … Dicționar Român
mobilitate — MOBILITÁTE, mobilităţi, s.f. 1. Capacitatea de a fi mobil (1), de a se mişca, de a şi schimba locul sau poziţia; proprietatea de a fi mişcat, deplasat. ♦ Uşurinţă în mişcări; vioiciune, degajare, naturaleţe (a mişcărilor). ♦ Capacitate a feţei de … Dicționar Român